În anul 1996, cu mai mult de 20 de ani în urmă, președintele american Bill Clinton a ţinut un scurt discurs despre ceea ce era, la acea vreme, o descoperire monumentală. O descoperire care putea lansa un nou domeniu științific denumit astrobiologia.
În acea zi oamenii de știință de la NASA au declarat că într-un meteorit marţian ar putea exista dovezi privind viaţa bacteriană primitivă.
A fost pentru prima dată când posibilitatea existenţei vieţii extraterestre a fost luată în serios de un președinte al SUA și, deși a provocat multe discuții în întreaga lume, comunitatea științifică a rămas, în mare parte, sceptică.
Aceasta este o controversă științifică care persistă și în prezent, iar după ani de cercetări neconcludente asupra celui mai studiat meteorit din istorie se pare că în prezent mai avem un meteorit marţian care prezintă urme similare de viaţă marţiană.
Cercetătorii din Ungaria susțin că au găsit un al doilea meteorit marțian care conține, de asemenea, posibile fosile organice. Descoperit la sfârșitul anilor 1970 în Antarctica, acesta ar putea deschide noi perspective privind existența vieții pe alte planete.
Denumit oficial ALH-77005, acest meteorit marțian are unele caracteristici care amintesc, în mod ciudat, de bacteriile care oxidează fierul, prezentând structuri sferice și elicoidale care ar putea fi posibile indicii ale prezenţei microbilor mineralizați în roca marţiană.
Meteorit marțian. Sursă: Gyollai et al., Microbiome, 2019
Potrivit cercetătorilor, aceste caracteristici “se potrivesc bine pe cinci nivele ierarhice (izotop, element, moleculă, mineral și textură) cu caracteristicile biogenetice complexe terestre”.
Folosind microscopia optică și analiza izotopilor de carbon, cercetătorii maghiari au ajuns la o concluzie extraordinară. Ei sugerează că bacteriile ar fi trăit în acest meteorit marţian, semn că viața, chiar și sub o formă primitivă, ar fi putut exista pe Planeta Roșie.
Pe baza a ceea ce se cunoaşte în prezent, cei mai mulţi oamenii de știință consideră că nu există dovezi privind viața pe Marte. Cu toate acestea, NASA continuă să evalueze posibilitatea ca viaţa microbiană să fi existat cu mult timp în urmă pe această planetă.
Interpretarea efectivă a structurilor prezente în meteoriții marţieni a stârnit de-a lungul timpului numeroase dispute în rândul oamenilor de ştiinţă.
Chiar dacă aceste rămășițe pot să pară bacterii, adevărul este că ele s-ar putea să nu reprezinte forme primitive de viaţă fosilizate. Astfel, mulți oameni de știință au avertizat că prezența unor structuri asemănătoare bacteriilor nu dovedeşte nimic.
După ce s-a presupus că primul meteorit marțian ar putea conţine urme de viață, James William Schopf, un eminent paleontolog și expert în formele timpurii de viață, a declarat că pentru aceasta sunt necesare “dovezi ale pereților celulari care izolează bacteriile de mediul înconjurător, ale reproducerii şi creșterii acestor forme de viaţă, dar și dovezi privind coloniile de celule”.
Pe scurt, nu putem afirma că avem dovezi privind existența vieții pe planeta Marte.
Citându-l pe fostul președinte Clinton: “Ca toate descoperirile şi aceasta trebuie să fie revizuită, examinată și supusă atenţiei comunităţii ştiinţifice pentru a fi confirmată şi de alți oameni de știință”.
Acest studiu a fost publicat în Open Astronomy.
