La Forumul Economic Mondial de la Davos, șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a subliniat nevoia blocului de a-și stimula industria tehnologiei curate și de a-și crește competitivitatea față de SUA și China, pe fondul tensiunilor comerciale în creștere cu ambele națiuni.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că piața tehnologiei de energie curată fabricată în masă va avea o valoare de aproximativ 650 de miliarde de dolari pe an până în 2030 – de trei ori mai mult decât nivelul actual. Și conform lui Von der Leyen, transformarea net-zero vizată provoacă deja schimbări industriale, economice și geopolitice uriașe – lăsând UE cu o mică fereastră de oportunitate de a investi și de a câștiga conducerea în industrie.
Noul Plan Industrial Green Deal (GDIP) anunțat își propune să facă din Europa „casa tehnologiei curate”. Pentru a realiza acest lucru, se concentrează pe patru puncte principale: mediul de reglementare, finanțare, competențe și comerț.
Primul pilon va vedea crearea unui cadru de reglementare care va simplifica și accelera accesul la finanțare și permise, concentrându-se pe sectoare critice net zero, cum ar fi eolianul, solarul și hidrogenul curat. Pentru a sprijini acest lucru, un nou Act Net-Zero Industry va stabili obiective clare pentru tehnologia curată europeană până în 2030. În esență, va viza investițiile în proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
„Până acum, taxonomia UE are deficiențe, care împiedică includerea și creșterea jucătorilor inovatori”, a declarat Dr. Andreas Sichert, CEO al companiei germane de tehnologie curată Orcan Energy, pentru NewIT, ca răspuns la GDIP. „Trebuie să valorificăm fereastra mică pentru a stimula inovația și tehnologia curată și pentru a asigura extinderea lor rapidă prin crearea unui mediu de reglementare fertilizator, fără blocaje.”
Al doilea punct focal al planului este de a spori investițiile și finanțarea producției de tehnologie curată. „Pentru a menține industria europeană atractivă, este necesar să fim competitivi cu ofertele și stimulentele care sunt disponibile în prezent în afara UE”, a menționat Von der Leyen.
Din acest motiv, blocul ar trebui să își adapteze temporar regulile privind ajutorul de stat pentru a le face mai rapide și mai simple pentru calcule, proceduri și aprobări – cum ar fi opțiunea de reducere a taxelor. Și pentru a asigura sprijin financiar în întreaga Uniune, Comisia va pregăti un Fond european de suveranitate.
GDIP va viza, de asemenea, dezvoltarea competențelor și a lucrătorilor calificați necesari pentru a facilita tranziția. În cele din urmă, va căuta să promoveze comerțul echitabil global și deschis.
„Pentru ca tehnologia curată să ofere zero net la nivel global, va fi nevoie de lanțuri de aprovizionare puternice și rezistente. Economiile noastre se vor baza din ce în ce mai mult pe comerțul internațional, pe măsură ce tranziția se accelerează pentru a deschide mai multe piețe și pentru a avea acces la inputurile necesare industriei”, a spus șeful Comisiei.

Deși a subliniat importanța comerțului internațional pentru UE, ea a subliniat, de asemenea, că „concurența pe net zero trebuie să se bazeze pe condiții de concurență echitabile”.
Acest lucru reflectă îngrijorările europene cu privire la Legea SUA pentru Reducerea Inflației (IRA) – un pachet de subvenții pentru tehnologiile curate de 369 de miliarde de dolari, destinat produselor fabricate în America de Nord. De la anunțul actului, diverși lideri ai UE și-au exprimat temeri cu privire la potențialul său de a discrimina firmele din Uniune sau de a le atrage în SUA.
„Scopul nostru ar trebui să fie să evităm întreruperile comerțului și investițiilor transatlantice. Ar trebui să lucrăm pentru a ne asigura că programele noastre de stimulare respective sunt echitabile și se consolidează reciproc”, a spus Von der Leyen.
Cerința privind practicile comerciale echitabile vizează și China, care, potrivit șefului Comisiei, nu numai că restricționează accesul la piața sa pentru companiile din UE care operează în acest sector, dar le încurajează și să se mute acolo în totalitate sau parțial producția lor.
Von der Leyen și-a exprimat dorința UE de a găsi soluții comune cu ambele națiuni și de a promova parteneriate benefice. Dar echilibrarea acestor relații nu va fi ușor.
În aceeași zi în care s-a adresat Forumului Economic Mondial, grupul olandez al industriei tehnologice FME a cerut Comisiei „acțiuni mai unificate” cu privire la sprijinirea noilor restricții americane privind exporturile de cipuri către China, o parte cheie a strategiei Washingtonului în rivalitatea sa împotriva Beijingului.
Țările de Jos găzduiesc ASML Holding NV, un important producător european de semiconductori. Aproximativ 15% din vânzările sale au mers în China în 2021, ceea ce înseamnă venituri de 2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că adoptarea regulilor SUA ar putea avea un impact negativ asupra țării.

Vorbind cu NewIT, Mark Lippett – specialist în cipuri și CEO al XMOS din Marea Britanie – a subliniat că China este „strâns împletită” în lanțul global de aprovizionare cu semiconductori, ceea ce înseamnă că „orice națiune trebuie să fie foarte selectivă atunci când vine vorba de restricționarea vânzării anumitor produse. companiilor chineze.”
„Atunci când compania dumneavoastră este deținută de interesele SUA, echilibrul este pus sub presiune puternică”, a adăugat el. „Pentru a folosi ASML ca exemplu bine documentat, conducerea americană a companiei i-a instruit să „se abțină – fie direct, fie indirect – de la service, expediere sau asistență oricăror clienți din China până la o nouă notificare.”
Potrivit lui Lippett, chiar dacă UE și-ar putea permite să compenseze într-o anumită măsură pierderea ASML, dacă ar ieși de pe piața chineză, protecția așteptată din Legea europeană a cipurilor probabil nu ar veni la timp pentru companiile care depind complet de China pentru venituri.
Și în timp ce Von der Leyen a propus „reducerea riscurilor” mai degrabă decât „decuplarea” atunci când vine vorba de țara asiatică, ea a subliniat că UE „nu va ezita” să investigheze practicile neloiale care denaturează piața.
În general, poziția UE în această situație este un act de echilibrare între interesele geopolitice și accelerarea noilor inițiative, menținând în același timp concentrarea și finanțarea celor existente. Rămâne de văzut dacă și cum noul Green Deal Industrial Plan va promova obiectivul Europei de a deveni un lider al tehnologiei curate, dar cu siguranță trebuie să-și găsească echilibrul înainte de a se închide fereastra de oportunitate.
Un comentariu
Panouri fotovoltaice am vazut ca incep sa apara si pe la noi mai ales pe blocuri, romanii se adapteaza repede.